Palatul Princiar - Corpul C

header corp-art-C

corp-c-imgCorpul C, latura sud-estică a Palatului Princiar, a fost construit între anii 1638 şi 1648, în timpul principatului lui Gheorghe Rákóczi I. Planurile sale au fost elaborate la comanda conducătorului transilvănean de către arhitectul autohton Emeric Sardi din Cluj. El păstrează, ca şi celelalte două corpuri (A şi B) ale complexului princiar, un rol primordial de reşedinţă a prinţului. Interesantă este prezenţa celor şapte arce care închid pridvorul de pe faţada exterioară. Pe parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea asupra sa se va interveni în mai multe rânduri.

Date tehnice
- suprafaţă construită 1427,20 mp;
- suprafaţă desfăşurată 2911,30 mp;
- suprafaţă utilă 1955,35 mp;
- H nivel: subsol = 3,55 m;
- parter = 4,55 m;
- etaj I = 4,15 m;
- regim înălţime S+P+2E;

Suprafaţă utilă = 1955,35 mp;
din care:
Subsol = 76,05 mp
Parter = 813,40 mp
Etaj1 = 1065,90 mp

Probleme cu care se confruntă în prezent :
- conform sondajelor efectuate s-a constatat lipsa subsolului sub acest corp de cladire, cu exceptia a doua incaperi de sub bastionul situat intre corpul B si C. si a unei incaperi situate in ultima travee (de est) a cladirii, ambele cu accese din exterior.
- degradare avansată a tencuielii exterioare datorită lipsei unor elemente de scurgere a apei pluviale -jgheaburi, burlane-, marcată de dislocarea acesteia pe porţiuni mari;
- o stare avansată de degradare a cornişei pe ambele laturi exterioare datorită faptului că învelitoarea de ţiglă a fost neglijată mult timp până la intervenţia asupra ei;
- existenţa la parter a unui depozit de arhivă a Inspectoratului de Poliţie care constituie un focar de atac biologic pentru clădire prin stratul de mucegai creat pe dosare;
- ţigle sparte şi tabachere deteriorate, ce favorizează infiltrarea apei pluviale în podul clădirii cu efecte în timp asupra etajului II prin creşterea umidităţii în pereţi;
- căderi masive de tencuială de pe pereţii de la parterul clădirii datorită umidităţii ridicate create prin capilaritate ascensională şi a reţetei mortarului neadecvată la specificul clădirii;
- instalaţii electrice şi sanitare într-o stare avansată de degradare şi cu improvizaţii pe reţea;
- tâmplăria –uşi şi ferestre -, cu nevoi de reparaţii şi vopsitorii;

Situaţia propusă
Aflat într-o stare relativ bună de conservare, acest corp de clădire va fi şi el reabilitat şi refuncţionalizat, pentru ca din anul 2015 să adăpostească o Galerie de Artă şi un Centru de Formare şi Perfecţionare în Managementul Cultural.